CAPITOLUL III – DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ
B. ECONOMIA
4. Meseriasii satului
Dea-lungul existenţei satului Dâmbroca, meşteşugurile au fost în funcţie de cerinţele vremurilor.
A. Meşteşugarii din trecut
01 Neculai Zaharia ( Croitoru)
02 Dumitru Preda ( Mitu Rotacu) – croitor
03 Paul Glineschi – mechanic
04 Nicolae (Traian) Glineschi – mecanic
05 Gheorghe Săftoiu ( Frizu) – lemnar
06 Ion Toader( Covrig)- templar
07 Lică Toader – constructor
08 Ion Pandele ( Bicu lui Brebeanu) – cojocar
09 Vasile Toma ( Potcovaru) – cojocar,
10 Gheorghe Ciopec – potcovar de cai
11 Ştefan Epurescu – potcovar şi fierar
12 Ion Enache (Biju) – croitor,
13 Onilă Bârsan – croitor
14 Costică Munteanu – lemnar
15 Mielu Joiţa – fierar
16 Stoica Bocioacă – cizmar ,
17 Dumitru Bocioacă – cizmar
18 Ion Mitoi – constructor
19 Ion Săftoiu(al lui Frizu) – constructor
20 Gheorghe Săftoiu ( fiul lui Frizu) – constructor
21 Florea Săftoiu ( fiul lui Frizu) – constructor
22 Ion Zainea –dulgher, constructor
23 Sandu Săftoiu ( fiul lui Frizu) – constructor
24 Ion Nedelcu – mecanic,
25 Constantin Urleanu - frizer
„Dintre meşteşugarii satului, îmi amintesc de un anume Bengu – cizmar de etnie romă, căruia îi duceam sâmbăta, la reparat, încălţămintea pe care în clasele V-VII o distrugeam jucând fotbal. Cât despre morari, tot satul măcina la moara bunicului – Daly, zis şi ”neamţul” (impropriu zis, deoarece era polonez).
Bunicul avea şi batoză pentru treierat grâul, iar scoaterea batozei la locul respectiv, un suhat situat în capul satului, era foarte plăcută: perechi de boi se legau de batoză şi respectiv la ”locomobilă” (vapor în termeni populari) care erau duse în locul unde se făcea treieratul grâului. Mă impresiona modul cum erau aranjate şurile, o aliniere perfectă, care permitea accesul carelor cu snopii de grâu la batoză pentru a fi treieraţi. Îmi făcea o deosebită plăcere ca duminica să merg la locul unde se făcea treieratul, unde, pe lângă un sătean care asigura paza, mai era şi băiatul cel mic al bunicului.
Tatăl meu, Glineschi Paul, de profesie lăcătuş mecanic , fost salariat la IAS Cilibia şi SMA Săgeata. A fost lăcătuş mecanic cu atelier mecanic la domiciliu şi care , în zilele de duminică, când se afla acasă, rezolva problemele sătenilor care îl solicitau. (Ec. C-tin Glineschi)
„ Dintre meseriaşii din perioada 1950-1970, îmi amintesc de:
Lemnari:
* Gheorghe Săftoiu ( Frizu),
* Ion Tudor (Şchiopu);
Cizmari:
* Bocioacă;
Croitori:
* Ion Enache ( Biju),
* Neculai Zaharia (Croitorul),
Cojocari:
· Gheorghe Oprea,
· Ion Pandele ( Bicu lui Brebeanu),
· Vasile Toma,
· Dumitru Mirică,
Cam de prin 1960, au devenit meseriaşi fraţii Săftoiu
(Ion, Gheorghe şi Sandu), Gheorghe Pană ( Viu) – care construiau case, Sandu Bentaru – sobar”
(Prof. Constantin Enuş (80 ani)
„Meseriaşii din perioada 1940-1970, au fost:
- Daly Glineschi – avea moară, batoză, tractor;
- Gheorghe Săftoiu ( Frizu) – lemnar,
- Ion Toader ( Covrig) – tâmplar,
- Ştefan Epurescu şi Gicu Ciopec – fierari şi potcovari,
- Paul Glineschi şi Traian Glineschi – mecanici,
- Ion Nedelcu – fierar,
- Gheorghe Pană ( Viu) – constructor,
- Sandu Bentaru – sobar” (Constantin Stănilă)
„Tata era cunoscut ca un croitor de lux. Pe timpul acela se confecţionau haine din dimie, o stofă groasă şi grea, dar şi din stofe fine - englezeşti (Kangărn). Mama îl ajuta la călcat şi surfilat. Îmi sună şi acum în urechi zgomotul sacadat, ca de mitralieră, al maşinii de cusut , marca Singer. Pe acel fond sonor, folosit ca bruiaj, în unele seri, la lumina lămpii cu petrol, tata cânta „Deşteaptă-te române”, interzis atunci.”
(Dr. Constantin Zaharia)
„Meseriaşii satului erau:
- Gheorghe Săftoiu(Frizu), Fii lui Frizu(Ion, Gheorghe şi Sandu) - lemnari şi constructori
- Ion Toader ( Covrig) şi fiul său Lică - constructori
- Neculai Zaharia – croitor de lux,
- Dumitru Preda (Mitu lui Rotacu) – croitor,
- Ion Pandele ( Bicu lui Brebeanu) – cojocar,
- Vasile Toma (Potcovaru) – cojocar,
- Ciopec – potcovar
- Epurescu – fierar şi potcovar
- Daly Rudolf – morar” (Enache Dedu)
„Meseriaşii satului, au fost:
· 01.Traian Glineschi – mecanic,
· 02. Paul Glineschi – mecanic,
· 03. Dali Glineschi Rudolf – ferrmier şi mecanic. Avea tractor, batoză şi alte utilaje agricole,
· 05. Gheorghe Frizu şi fii săi – lemnari şi constructori de case,
· 06. Gheorghe Pană ( Viu) – constructor de case,
· 07. Neculai Zaharia ( Croitoru) – croitor de lux
· 08. Dumitru Preda ( Mitu Rotacu) – croitor,
· 09. Dumitru Zamfir ( Mustaţă) – cojocar”
(Stan Bârsan)
|
Născut: 1937, satul Dâmbroca, com . Scurteşti,
Din părinţii: Gheorghe şi Elisaveta Săftoiu
Căsătorit cu Mituţa +
Un copil, înfiat
Meseria: constructor, însuşită ca
ucenic pe lângă fraţii mai mari.
Studii şi ocupaţii
3 clase primare la Şcoala Elementară Dâmbroca
1948 – 1960, ucenic lemnar, pe lângă tatăl său şi agricultor,
1960 – 1970, ucenic constructor, pe lângă fraţii mai mari şi agricultor,
1970 – prezent, constructor case şi sobar, cât şi agricultor |
meseriaş, constructor locuinţe |
„M-am născut în 1943. Noi am fost la părinţi 10 copii şi toţi am ieşit băieţi foarte buni. Eu am făcut în Dâmbroca numai 4 clase, căci atât au putut părinţii să ne dea la şcoală. După ce ne-am făcut mai mari, ne trimeteau părinţii: cu vitele, cu mielul, cum puteau. Atunci nu erau pensii, nu ştiu cum ne puteau duce şi am crescut mari.
Eu, când s-a făcut, în 62 – 63, colectivul, aveam 19 ani şi am lucrat la colectiv 5 – 6 ani. M-a muat Ciopec Ion, să merg la meserie. Am plecat din câmp de la echipa lui Alexe Marin. Ne-am făcut sediu şi am stat doi ani ucenic. După aia m-a luat un prieten al meu Zamfir Ion, că era zidar de meserie şi am stat la el 3 ani şi am învăţat meserie.
Am lucrat patruzeci şi ceva de ani ca zidar. Cel mai mult mi-au plăcut tencuielile. Tuturor le-au plăcut cum le-am lucrat, apoi m-am îmbolnăvit şi am fost operat la Buzău, de hernie, dar nu a reuşit şi am fost salvat de Bucureşti. Am lucrat şi la SMA – Săgeata (fermă – 30%), timp de 7 ani. |
"Despre meseriaşii actuali ai satului, nu am o părere prea bună. Nu mai sunt meseriaşi ca altă dată, ăştia sunt făcuţi la normă, pun scârţâitoare ( PVC expandat) pe pereţi. Înainte lucrai la o fereastră o zi întreagă, iar ăştia fac o casă într-o zi. Nici nu ştiu, acum s-au făcut toţi meseriaşi. Noi făceam 5 ani de ucenicie.
Aş putea menţiona, ca meseriaşi, pe:
- Neluţu, care ţine pe fata lui Gheorghe Mirică, ca adevărat meseriaş,
- Ciopec Nicolae – potcovar,
- Vasile Mândru – curelar, face hamuri pentru cai,
- Zamfir Ion – electrician, dar a plecat,
- Pană Bratu – constructor care lucrează bine, ridică case, împreună cu băiatul lui,
- Fiul lui Sandu Săftoiu – sobar,
- Sandu Bentaru – e bun meseriaş de zidărie şi sobe.”
(Gheorghe Pană)
|