CAPIT0LUL VI – TRADIŢII ŞI OBICEIURI
C. GRAIUL
În exprimările orale, s-a creat un dialect specific zonei:
* palatinizarea labialeor, spre exemplu: vie – hie, miel –
mel, miercuri – mercuri, piept – chept, piftie – chiftie, vierme – gherme, vin – hin, vifor – ghifor;
* scrierea şi pronunţia cu ea şi a, după consoanele j şi ş,
spre exemplu: greşeală - greşală, prăjeală – prăjală, şedea – şădea,
· alternativele consonantice: slab – zlab, prismă –
prizmă, basma - bazma
trecerea lui e la ă în cuvinte: pe – pă, de – dă, se – să,
* trecerea lui i în â : şi – şâ,
* trecerea lui ă în â: mă – mâ, să – sâ,
* modificarea unor silabe: pi – chi, bi – ghi, mi – n’i, fi – hi; spre ex: picioare – chicioare, ciorapi – ciorachi, opinci - ochinci, pieptar – cheptar, bine – ghine, oghiele, mie – n’ie, dimie – din’ie, miel – n’el, caşmir – caşn’ir, fir – hir ;
* apelative: fă - adresat către fete şi femei; bre şi matale – adresat oamenilor mai în vârstă; ţaţă – adresat femeilor mai în vârstă;dumitale – n’itale, formulă de politeţe (în loc de „ţie”); nea în loc de nene,
*modificarea numelui: Maria (Miţa, Mariţa, Miţoaica, Marioara, Mărioara, Mia); Elena (Ileana, Leana); Ion ( Nelu, Ionel, Oani, Onu); Ioana (Olica, Nela, Oana), Mioara (Oriţa), Constantin (Titi, Costică, Costel); Gheorghe ( Gigi, Gicu, Ghiţă); Neculai (Nicu, Nicuşor, Culai, Culi, Ciulai); Ştefan (Fani, Fănică, Fanachi); Vasile (Sile, Silai); Dumitru (Mitu, Mitache, Mitică, Mitoi); Dumitra (Mituţa), Ecaterina (Caterina, Catalina), Elisabeta (Veta, Vetuţa),....
* Numele de locuri (microtoponimia): la Pădure, la Bombonaru, puţul lui Tăbăcaru, puţul lui Neculai Tănase , puţul lui Cosoroabă, Divale, După Oboare, Capu Satului, Şuşa, Suhat, Colţul la Bordei, Colţul la Neculai Coadă, etc
Mi-am permis să compun câteva eseuri, din care să poată fi reţinută vorbirea dialectală a satului, cam până prin anul 1960, şi pe care le prezint mai jos:
Dâmbroca, satul n’eu drag
Dâmbroca, satul n’eu drag,
Mă întorc la tini-n prag,
Să-i mai văz pă bunii n’ei,
Că i-am lăsat singurei,
Dar s-au stins hisili n’eli,
Buni-s oali şi ulceli.
Bunicuţul mă ţinea
Pă genunchi şi în’i cânta.
Dâmbroca vei hi mereu
Floarea sufletului n’eu,
Vei hi rouă şi lun’ină
Şi-a bunicului grădină
Di la tini-n Tăbărăşti,
Valea-i plinâ di poveşti,
Şâ îţi scaldă dorul tău
Apa râului Buzău.
Bunicul şi măicuţa
M-au învăţat a cânta
Am sorghit cânticul lor
Sâ-ţi cânt satule di dor.
Dor di sat
Foaie verdi-a bobului,
Dâmbroca mea ce- n’i mai spui?
C-am plecat di mult de-acasă,
Şi dorul tare m-apasă.
Spune- n’i că îţi este ghini,
Şi câ-ţi este dor di n’ini,
Câ şi azi sătenii tăi
Joacă hora la Bordei!
Spune-nghi când să coace hia,
De-ţi mai cântă ciocârlia,
Şi di ţi-ai hixat antena
S-auzi cum cântă Atena?
Doamne, fă-mă rândunea,
Sâ zbor pă uliţa mea,
Sâ plutesc pă sat în zbor
Cu sufletul plin di dor.
Câ am doar un sat pă lumi,
Care n’i-a dat grai şi numi,
N'i-a dat creştere aleasă
Şâ în el mă simţ acasă.
Satule-ţi urez di ghini,
Sâ-nfloreşti mereu în lumi
Şâ cât voi hi pă pământ
Cu dragoste am sâ-ţi cânt!
Refren
Dâmbroca vei hi mereu
Floarea sufletului n’eu.
Hora, ca la Dâmbroca
Poa` sâ să ridici praful ca un nor,
Joacă-mă neicuţâ, joacă-mă cu dor.
Hai neicuţâ, haidi, haidi, nu mai sta,
Hai să jucăm hora ca la Dâmbroca,
Nu căta în lături, ci în ochii n’ei,
Neicâ pentru tini în ochi am scântei!
Ce ghini îmi pare, când cu neica joc
În ochi şâ-n chicioare n’i s-aprinde foc!
Ghini zici Neagu din acordeon
Ghiavoli are-n deşte, cam un n'ilion..
Joacă-mă neicuţă, joacă mai cu spor
Câ di nu joci ghini ti calc pă chicior
Ş-am sâ trag cu ochiul, io-ti, la mă-ta
Sâ văz di m-o placi a hi norâ-sa..
Io-te câ năframa din cap n’i-o sărit,
Cred câ-n toamna asta o sâ mă mărit .
Babele şâ ele, dau din cap ritmat
Şâ vreo săptămână or bârhi pân sat.
Hora să încingi, feti şi flăcăi
Asta este hora, la colţ la Bordei!
Refren (după fiecare strofă)
La horâ s-adunâ, toată lumea bunâ
Câ e sărbătoare-n sat
Este veselie, este bucurie
Şi-s feti di măritat.
Di dragosti
Măi Ioane, Ioneli,
Leagă calul di zăbreli,
Şâ dă-i fân cu floriceli,
Şâ hino-n braţili n’eli!
Câ de când n-ai mai hinit
Di dorul tău m-am tochit
Când cu ochiul n’i-ai făcut
Eu tare te-am îndrăgit.
Maica, taica, nu-s acasă
Sunt plecaţi din zori la coasâ
Au uitat câ sânt frumoasâ
Şâ vreau sâ dehiu n’ireasâ.
Maicâ, vreau sâ mă mărit
Cu Ionel al lui Chibrit
Câ-i un flăcău chibzuit
Tocma bun pentru iubit.
Refren (strigătură)
Toamna asta mă mărit
Cu Ionel al lui Chibrit
Romanţa Dâmbrocii
Satul n’eu drag, hin la tini în prag
Sâ- n’i revăz clipili di-altă datâ,
Când copchilă eram şâ bunici-i aveam
Şâ tare eram alintatâ.
Măicuţa şâ ea, cu drag mă prihea
Şâ prihirea-i era n’inunatâ
Ca în puf mă ţinea, ce frumos mă-nvăţa,
Cu iubirea-i adevăratâ
Refren
Plutire de his, n’ic paradis
Un his era ..copchilăria
....................................
La bunicul hineau negustori şâ cântau
Şâ hinul să bea cu bârdaca
Iar eu ascultam şâ sâ cânt învăţam,
Sâ cânt pentru tini, Dâmbroca.
Şâ măicuţei i-am spus când un dor m-a cuprins
Şâ-n oglindă-am văzut câ-s frumoasâ,
Şâ la hora din sat am cântat şi-am jucat,
Mulţi flăcăi mă hisau di n’ireasă.
Refren
Ce fetiţâ eram, ce cosiţi aveam,
O zână era , fericirea
...............................................
Apoi ştii ce-a urmat, când din tini-am plecat
În lumi sâ- n’i fac rostul hieţii,
Şâ nu am uitat di hora din sat,
Bunicii, părinţii, băieţii.
Şâ câ m-am măritat, undeva, în alt sat
Şâ bădiţa e dulci ca n’ierea,
Dar nu am uitat di undi-am plecat.
Şâ Domnul n’i-a dat înhierea.
Refren
Plutire în zbor, dor şâ amor
Un vals era, tinereţea
.................................................
În seara aceasta, deschide fereastra
Câ trupu- n’i di vânt e antena,
Câ vreau sâ îţi cânt şâ sâ ştii câ oricând
Te poartă în suflet Atena!
Iughiţi consăteni, gospodari dâmbroceni
Vă-nghiaţi cu pocali de-o oca
Chiuiţi şâ ciocniţi şâ strigaţi fericiţi:
„Trăiascâ, trăiascâ Dâmbroca!”
Refren
Veniţi sâ cântăm, veniţi sâ valsăm,
Câ valsul acesta-i Dâmbroca..
Costica
Bădiţa e bun băiat, Costicâ, Costicâ,
Cum sâ scoală-i şâ plecat, Costicâ, Costicâ,
La arat şâ semănat, Costicâ, Costicâ,
Dar să-ntoarce seara beat, Costicâ, Costicâ.
Mă Costică nu mai bea, Costicâ, Costicâ
Câ te-o râde rău lumea, Costicâ, Costicâ
Şâ ţi-o pune-un nume nou, Costicâ, Costicâ:
„Costicâ - Buzău, Buzău”, Costicâ, Costicâ.
Costicâ-a luat o roabă, Costicâ, Costicâ
Şâ-a plecat la Cosoroabă, Costicâ, Costicâ
Când s-a ’ntors am observat, Costicâ, Costicâ,
Câ şâ roaba s-a ’mbătat. Costicâ, Costicâ.
Costică-al n’eu m-a certat, Costicâ, Costicâ,
Supărat câ m-a luat, Costicâ, Costicâ,
Oaia de-i era fimeie, Costicâ, Costicâ,
L-ar hi înghiat sâ beie, Costicâ, Costicâ.
A rămas doar di povesti, Costicâ, Costicâ,
Câ Costicâ nu mai este, Costicâ, Costicâ,
Pentru el nu-i niciun bai, Costicâ, Costicâ,
Să găseşti hin şâ-n rai. Costicâ, Costicâ.
Poreclele oamenilor din sat
Unii dintre săteni purtau porecle inventate de obşte, care se refereau la comportament, defecte, abilităţi, etc
Baboi (Gheorghe Ţiţei)
Bâcâcânză (Mitică al lui Brebeanu)
Băcălău (fiul lui Chirita Buricea)
Bâdâră (Ion Mirea)
Bălana (soţia lui Ion Mocanu)
Bălănică – Stanciu,
Bardă (Trandafir Baroian)
Barosu (Gheorghe Stanciu)
Bau (Ion Cazan)
Beceru (ginerele lui Urleanca - tinichigiu, venit de la Scurtesti)
Berbec Râios (Rizan,de la Stancesti, nepot de-al lui Rizu, ginerele lui Tănase Burricea)
Beţivaru (Iosif)
Bică (Trandafir Stanciu)
Bicu Cojocaru (al lui Brebeanu)
Biju (Ion Enache)
Boarna (soră cu Bau)
Bocioacă (Ştefan Bocioacă)
Bombonaru (Vasile Pandele)
Bordei (Ion Mirea )
Brebeanu
Burducea,
Buricea,
Buzău – Buzău (Costică Dumitru)
Cârciumăriţa,
Căţoi (ginerele lui Ghiţă Coman, în Stăncesti)
Cazan
Celu (Gheorghe I Mirică)
Cerbu (Ion Gh.Pană)
Chiau (langă Dali)
Chifloaica (Iona Preda, sotia fratelui lui Şerban Enache – tatal lui Tilică)
Chioibaşu (Marin Preda)
Cioaică (Neculai Stan, frate cu Ion Stan)
Ciucea,
Ciungu,
Ciurlina (Florica Ciobanu, a lui Cosoroaba)
Coadă (Ilie Zaharia)
Coajă (Ion, de la Stăncesti, ginerele lui Gh Ţiţei)
Cocoşatu (fiul lui Ştefan Ciopec)
Cojocaru (Mitu Stănilă)
Cosoroabă (Ion R. Ion)
Covrig,
Creţu Ion, (Codin, din Scurtesti)
Cruceanu, (fiul lui Codică Ţiţei)
Culea, (Costea Lalu)
Culi, (Neculai al lui Barosu)
Curcanul (alt fiu al lui Chiriţă Buricea)
Dănănău, Gheorghe,frate cu Cruceanu)
Doli, (Glineschi Rudolf)
Droghiu, Filicaru, (Minoiu)
Frizu (Gheorghe Săftoiu)
Găjgău (frate cu Dumitra lui Mâzgă)
Gârlion, (Ion Preda)
Geambaşu, (Vasile Dragomir, venit de la Vadu Paşi, a ţinut pe fata Hăntroaicei, fosta sotia a lui Nicolau)
Gecu, Gegeu (Gheorghe Alexe)
Ghioc, (Ion Florea)
Ghiţică, (Ghiţă Filipoiu)
Gigioiu, (tatal lui C-tin Ungureanu)
Gita, (baiatul lui Rotacu, lângă popa Ghencea)
Gondi, (fiul Dumitrei a lui C. Puşcoi)
Grivon, (Ion Preda)
Guran (Ion Zaharia)
Jianu, (Nicolae al lui Preda Mirică)
Laudatu, socarel
Mâzgă, (venit de la munte, căsătorit cu sora lui Radu Găjgău)
Melcu, (Ion Baroian, tatal lui Sanda Baroian)
Minciună,
Mionici, (Ion Bratosin)
Mişculanţă
Mitache Miţoaica (Miţa Vetei lui Ion Lalu)
Moţatu (Gheorghe Cazan)
Munteanu (Ion Stan)
Nghijai (Mihai Filipoiu)
Noana
Ocheşel
Olica Onu
Oriţa (a lui Zangopu)
Panduru (Radu )
Păpuşa (Elisabeta Preda Popp)
Pleaşcă (Ion Enache)
Podaru (Stanciu)
Potcovaru, (Toma)
Precautu (Bratosin Neculai)
Purcică, (Ion)
Puşcoi (familiile Toma şi Dumitru)
Rotacu, (Enache Preda)
Rusu, (al lui Ion Pană)
Sanitaru (Neculai Iordache)
Şefu, (Ion Pandele )
Silae, (Vasile al lui Chiriţă Rădoi, sau Stoian)
Simigeana, (mama lui Biju )
Şişu, (băiatul Luxei lui Manolache Pandele, numit Ion Pandele)
Socarel, (Ion, frate cu Miţa Macovei)
Şoriga, insurat cu Florica lui Doli)
Ştoleap (Ioan Nicolau)
Spirache, (Chirită Albu)
Spirtosu, (Petre Bârsan)
Struţu, (Gheorghe Bentaru)
Tăbăcaru,
Tănăşică
Tănăşică (Albu Tănase)
Târu, (Vasile I Pană)
Tătaru, (Radu Florea)
Tătaru, radu florea
Ţepoiu, (Neculai Ungureanu)
Terteseu, (Alecxe Constantin)
Tilă, (al lui Barosu - Gheorghe Stanciu)
Tileaua, (al lui Ion Ghiţă)
Tilică, (Zamfir Enache)
Tremurici (Tănase Mirică)
Trenu, (Gheorghe Ungureanu)
Tulă, (Radu Popa )
Unguroaica, (fata lui Ion Dedu, soră cu Neculai Dedu)
Urleanu, (Costică- frizer, insurat cu sora lui Moţatu)
Vasile Ciulai, (Neculai Ionescu al lui Bender)
Ventroaica, (soacra lui Geambaşu)
Viu, (Gheorghe Gh Pană)
Zainea, (Gheorghe Cazan)
Zangopu, (insurat cu fata lui Radu Buricea)
Zdranciu
Ze Radu, (Ion Radu, baiatul lui Dragomir Zamfir)
Poreclele apăreau ca din senin, pentru ceva care-l caracteriza pe respectivul poreclit.
Unele porecle erau legate de ocupatie( ex:Tăbăcaru, Cazan, Rotacu, Bombonaru, Croitoru, Lemnaru, Mocanu, Potcovaru, Cârciumăriţa, Geambaşu, Podaru), altele pentru anumite aspecte comportamentale
(Beţivaru, Purcică, Bau, Tremurici, Mărăcine, Moţatu, Lăudatu, Melcu, Cerbu, Ţepoiu, Trenu, Gigioiu, Ghiţică, Ciulai, Berbec Râios, Spirtosu, Guran, Minciună, Mişculanţă, Flaşnote, Gondi, Viu,...). Să mă ierte cei care nu se regăsesc în rândurile mele, căci atât am putut rememora şi de fapt am avut noroc cu Florica Voinea ( căsătorită Babaoi), zisă şi Florica Mică a Mariţei lui Coadă. Mi-a fost colegă la şcoala primară din sat şi era un bibelou de fată, liniştită, premiantă, atentă la tot ce o înconjura şi o memorie deosebită.
|
|